Despre Editura Ganesha

Editura Ganesha a deschis acest site pentru a populariza în România informaţii despre viaţa şi opera celei care a fost scriitoarea, filozoafa şi ocultista Helena Petrovna Blavatsky, cât şi pentru a prezenta cărţile H.P.B. publicate în limba româna de editura noastră.

Editura Ganesha este proprietara drepturilor de autor pentru publicarea în România a cărţilor Elenei Petrovna Blavatski.

Viaţa Elenei Blavatski

Familia şi tinereţea

Elena Petrovna Blavatschi, născută Helena von Hahn, cunoscută acum ca Madame Blavatski sau chiar desemnată simplu, cu inițialele HPB, a fost cunoscuta mai ales ca fondatoare a Teosofiei și a Societății Teosofice.

Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei.
Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din diferite țări europene, astfel încât ajunge încă din copilărie să vorbească fluent franceza, engleza și germana, care îi vor fi extrem de folositoare în timpul călătoriilor de mai târziu. Îndrăgește lectura încă de mică și citește multe cărți despre traditii antice, ocultism și despre societăți secrete.

La vârsta de șaptesprezece ani se mărită cu generalul Blavatsky, viceguvernator al provinciei rusești Armenia, în vârstă de 40 de ani. Căsătoria durează numai trei săptămâni, nefiind consumată. După acest interval scurt, Helena fură un cal, cu care traversează munții și fuge la bunicul său, aflat la Tiflis, în Georgia.

Deși familia decide că cel mai potrivit ar fi să se întoarcă la părinți, ea este de altă părere și își petrece următorii zece ani (1848-1858) călătorind în cele mai diferite locuri sfinte și întâlnind derviși turci, înțelepți egipteni, pe învățatul Paulos Metamon (alături de care petrece ceva mai mult timp), vraci amerindieni, pastori mormoni, vrăjitori, asceți indieni și, în cele din urmă, pe așa-numiții Mahatmas din Tibet, membri ai unei Mari Fraternități Albe, despre care numai ea povestește. Dintre aceștia, îi cunoaște pe Morya, mai întâi în vis, apoi și în realitate, iar mai apoi pe Maestrul Kuthumi.

În 1858 revine în Rusia, la Pskov, unde locuia sora sa, Vera. Aceasta scrie despre puterile oculte pe care le căpătase între timp Helena. Este vorba, în primul rând, de capacitatea de a citi în „lumina astrală“ și de a vedea fluxurile de gândire ale personelor vii, dar și ale celor decedate. În anii 1863-1865 călătorește în Caucaz, unde trece prin diferite crize și experiențe mistice, printre care și dedublarea, iar între 1865 și 1873 este plasată a doua mare serie de călătorii din viața sa. Vizitează Europa de Est și Balcanii, Egiptul și Siria (unde are contacte cu comunitatea druzilor), Italia (unde Giuseppe Mazzini o inițiază în carbonarism), apoi vizitează, pentru a doua oară, Tibetul, unde stă doi ani alături de maestrul Koot Hoomi. Revenită în Egipt, întemeiază, împreună cu Emma Cutting (viitoarea Emma Coulomb), o societate spiritistă, urmând principiile lui Allan Kardec, un pedagog francez care dezvoltase mai multe teorii referitoare la spiritism. Helena vizitează apoi, succesiv, Ierusalim, Odessa și Paris.

Sosirea în America

În 1873, la vârsta de 42 de ani, se stabilește la New York. Aici se căsătorește pentru a doua oară, de data aceasta cu georgianul Michael C. Betanelly. Nici această căsătorie nu implică însă nici afecțiune și nici relații sexuale, așa că durează numai trei ani. În toată această perioadă, Helena nu divorțase de primul soț.

La 7 septembrie 1875 (data oficială: 17 noiembrie același an), Elena Blavatschi întemeiază Societatea Teosofică, împreună cu colonelul Henry Steel Olcott, ca președinte, și avocatul irlandez William Quan Judge, ca secretar. Deși ea este principala animatoare a societății, în acte este trecută ca simplu secretar corespondent.

În 1878, apar la New York cele două volume ale lucrării Isis dezvăluită. În timp ce New York Herald Tribune o consideră una dintre creațiile remarcabile ale secolului al XIX-lea, orientalistul Max Muller o consideră pe autoare incompetentă. Aceasta primește, în 1877, cetățenia americană.

Călătorind în India

Între 1879 și 1885 doamna Blavatski întreprinde a treia serie de călătorii, împreună cu col. Olcott. În februarie 1879, ei lansează la Bombay revista The Teosophist (Teosoful), în care este afirmată ideea unei înțelepciuni divine eterne, numită Teosofie, și a existenței unei Fraternități a Înțelepților. În Sri Lanka, Blavatski și Olcott primesc „pancha sila” (confirmarea buddhistă în cinci precepte). În 1882, se instalează în India, la Adyar, aproape de Madras, acest loc devenind centrul mondial al Societății Teosofice. Acum sunt sistematizate mai multe dintre teoriile doamnei Blavatski, precum cea a celor șapte corpuri: fizic, eteric, astral, mental inferior, mental superior, buddhic și atmic.

Nici în India nu rămâne mult timp, în special deoarece este implicată în două scandaluri. Fosta sa colaboratoare din Egipt, Emma Coulomb, o acuză de fals și de escrocherie. În același timp, o anchetă asupra capacităților sale paranormale (citirea gândurilor, materializarea unor obiecte, primirea unor scrisori de la maeștrii tibetani etc) sunt considerate, fie drept escrocherii, fie drept halucinații colective. În 1884 și 1885 călătorește prin Franța și Germania, pentru ca apoi să viziteze Egiptul și India.

Întoarcerea în Europa

În 1885 Doamna Blavatsky părăsește definitiv India pentru Europa. Aici, vizitează Italia, Elveția, Germania, Franța și Belgia. Deja suferă de obezitate (are 113 kilograme), nefrită cronică și hidropizie.

Din mai 1887, se stabilește la Londra, unde întemeiază loja masonică Blavatsky Lodge și revista Lucifer. Aici îl întâlnește pe celebrul poet William Butler Yeats, președinte al societății secrete Hermetic Golden Dawn (Zorii Aurii). În octombrie 1888, apare și o „Secțiune esoterică“ a Societății Teosofice, destinată căutătorilor mai avansați. În următorii ani apar încă două lucrări: Cheia Teosofiei și cea mai importantă lucrare, Doctrina secretă. Conform doamnei Blavatski, aceasta se bazează pe misterioasa Carte a lui Dzyan, despre care s-a afirmat că e doar un alt numele al Zoharului, cunoscuta operă kabbalistică. După apariția acestui din urmă volum, câștigă prietenia și sprijinul lui Annie Besant, pe care o desemnează drept succesoarea sa la conducerea Societății. În 1890 este vizitată de tânărul Mahatma Gandhi, care se afla în plină dezvoltare a conștiinței naționale indiene și redescoperea hinduismul tradițional. Helena îl ajută în acest sens.

Helena Petrovna Blavatski a murit pe 8 mai 1891 și a fost incinerată.

Societatea Teosofică

La 7 septembrie 1875 (data oficială: 17 noiembrie același an), Elena Blavatschi întemeiază Societatea Teosofică, împreună cu colonelul Henry Steel Olcott, ca președinte, și avocatul irlandez William Quan Judge, ca secretar. Deși ea este principala animatoare a societății, în acte este trecută ca simplu secretar corespondent.

Societatea Teosofică este organizată în vederea îndeplinirii a trei scopuri principale:

  • dezvoltarea sentimentelor de toleranță reciprocă și de bunăvoință între popoarele de diferite rase și religii
  • încurajarea studiului filosofiei, religiilor și științelor celor vechi, în special ale Arienilor
  • cercetări privind natura superioară a omului și puterile sale latente.

În 1879, Blavatski și Olcott au plecat în India și au stabilit sediul acesteia la Adyar. Societatea a prosperat, iar Blavatski a fost editorul revistei The Theosophist.

Cărţi publicate de H.P.Blavatsky

  • ISIS DEZVĂLUITĂ: cheia principală a misterelor științei si teologiei antice și moderne.

Publicată în 1877, este prima lucrare majoră a d-nei Blavatsky și o carte de filozofie ezoterică ce examinează religia şi ştiinţa prin lumina înţelepciunii ancestrale orientale şi occidentale, a ocultismului şi a fenomenelor spiritiste. Citeşte mai mult despre această carte…
– Partea I: Ştiinţa, vol. 1 (Tradusă în română şi publicată de Editura Ganesha – o puteţi comanda de AICI)

-Partea I: Ştiinţa, vol. 2 (Tradusă în română şi publicată de Editura Ganesha – o puteţi comanda de AICI 

-Partea II: Teologia, în curs de apariţie la Editura Ganesha

  • Din peşterile şi jungla Hindustanului (1880), în curs de apariţie la Editura Ganesha

    Cartea descrie călătoriile Elenei Blavatski şi ale profesorului ei pe care îl numea Takhur Gulab-Singh. În ciuda faptului că această carte a fost scrisă ca un roman, Blavatski a afirmat că faptele și persoanele pe care le-am citat sunt reale. Am colectat pur și simplu, la un interval de timp de trei-patru luni, evenimentele și cazurile apărute pe parcursul mai multor ani ca și parte a fenomenelor pe care profesorul le-a arătat.

  • Doctrina secretă (1888), în curs de apariţie la Editura Ganesha

    Doctrina secretă a fost scrisă în cea mai mare parte în stare de transă şi expune ocultismul promovat de H.P.B. Este ceva mai puţin dificilă decât Isis Dezvăluită, în mare parte pentru că autoarea s-a bucurat de sprijinul competent al lui Bertram Keightley, Richard Harthe şi G.R.S. Mead. În esenţă cartea prezintă ideea evoluţiei pe un plan spiritual. Darwin părea să fi exclus originea divină a omului fără să pună nimic în loc: acum H.P.B. admitea teoria evoluţiei şi îi lăsa mult în urmă pe materialişti afirmând că, dacă omul încă nu avea „chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, sarcina lui era de a utiliza procesul evolutiv în sine pentru a ajunge la acea imagine. Posibilităţile evoluţiei personale erau condiţionate de reîncarnare şi karma. Karma, în interpretarea lui H.P.B. înseamnă suma datoriilor acumulate din vieţi anterioare, o povară de merite şi greşeli care decide soarta unei persoane în prezent. Scopul evoluţiei personale este de a ajunge la starea de perfecţiune umană atinsă de Maeştrii înşişi, dar Doctrina secretă situează procesul evoluţiei individuale într-o cosmologie complexă şi vastă în care evoluţia unor rase întregi de pe Pământ capătă o nouă semnificaţie. H.P.B. considera că viaţa va evolua spre o nouă „rasă”, o specie de oameni supradotaţi psihic. În această carte ea a urmărit să pună de acord şi să unească tradiţiile oculte ale Orientului şi Occidentului şi să construiască o punte peste prăpastia dintre religie şi ştiinţă din Occident. Atât sinteza ei ocultă, cât şi faptul că susţinea că este ghidată de Maeştri din subtil, au influenţat puternic ocultismul secolului XX. Doctrina secretă a fost tradusă în multe limbi, iar teozofia s-a răspândit în Europa şi în America.

  • Vocea liniştii (1889)

  • Cheia teosofiei (1889)